Infinitiv – Prezent: a avea
Infinitiv – Perfect: a fi avut
Gerunziu: având
Participiu: avut
Prezent
Persoana | Conjugarea | |
---|---|---|
pers I sg. pers II sg. pers III sg. pers I pl. pers II pl. pers III pl. |
eu tu el/ea noi voi ei/ele |
am ai are avem aveţi au |
Trecut
Persoana | Perfect compus | Imperfect | Perfectul simplu | Mai mult ca perfectul | |
---|---|---|---|---|---|
pers I sg. pers II sg. pers III sg. pers I pl. pers II pl. pers III pl. |
eu tu el/ea noi voi ei/ele |
am avut ai avut a avut am avut aţi avut au avut |
aveam aveai avea aveam aveaţi aveau |
avui/avusei avuşi/avuseşi el avu/avuse avurăm/avuserăm avurăţi/avuserăţi avură/avuseră |
avusesem avuseseşi avusese avuseserăm avuseserăţi avuseseră |
Viitor
Persoana | Viitor I | Viitor anterior | Viitor popular | |
---|---|---|---|---|
pers I sg. pers II sg. pers III sg. pers I pl. pers II pl. pers III pl. |
eu tu el/ea noi voi ei/ele |
voi avea vei avea va avea vom avea veţi avea vor avea |
voi fi avut vei fi avut va fi avut vom fi avut veţi fi avut vor fi avut |
o să am o să ai o să aibă o să avem o să aveţi o să aibă |
Prezent
Persoana | Conjugarea | |
---|---|---|
pers I sg. pers II sg. pers III sg. pers I pl. pers II pl. pers III pl. |
eu tu el/ea noi voi ei/ele |
să am să ai să aibă să avem să aveţi să aibă |
Trecut perfect
Persoana | Conjugarea | |
---|---|---|
pers I sg. pers II sg. pers III sg. pers I pl. pers II pl. pers III pl. |
eu tu el/ea noi voi ei/ele |
să fi avut să fi avut să fi avut să fi avut să fi avut să fi avut |
Prezent
Persoana | Conjugarea | |
---|---|---|
pers I sg. pers II sg. pers III sg. pers I pl. pers II pl. pers III pl. |
eu tu el/ea noi voi ei/ele |
aş avea ai avea ar avea am avea aţi avea ar avea |
Trecut perfect
Persoana | Conjugarea | |
---|---|---|
pers I sg. pers II sg. pers III sg. pers I pl. pers II pl. pers III pl. |
eu tu el/ea noi voi ei/ele |
aş fi avut ai fi avut ar fi avut am fi avut aţi fi avut ar fi avut |
Afirmativ
Persoana | Conjugarea | |
---|---|---|
pers II sg. pers II pl. |
tu voi |
ai! aveţi! |
Negativ
Persoana | Conjugarea | |
---|---|---|
pers II sg. pers II pl. |
tu voi |
nu avea! nu aveţi! |
Definiție DEX:
AVEÁ, am, vb. II. Tranz. I. 1. A stăpâni, a poseda, a deține. ◊ Expr. (Fam.) Ce-am avut și ce-am pierdut = n-am ce pierde; puțin îmi pasă. ◊ Fig. (Complementul indică abstracte) A avea o idee. ◊ Loc. vb. A avea asemănare = a se asemăna. A avea bucurie = a se bucura. A avea o dorință = a dori. A avea nădejde = a nădăjdui. 2. A primi, a căpăta, a obține, a câștiga. Ai un leu de la mine dacă îmi spui. 3. A dispune de ceva, a se bucura de ceva. Am un ceas de răgaz. ♦ A se folosi de serviciile cuiva sau de ceva. Are un doctor bun. 4. A fi compus din…, alcătuit din…; a fi înzestrat sau prevăzut cu… Blocul are două etaje. ♦ A conține, a cuprinde. Lucrarea are tabele. 5. A ține, a purta. În mână avea un buchet. ◊ Expr. A avea drag (pe cineva) sau (refl. recipr.) a se avea dragi = a (se) iubi. (Refl.) A se avea bine (cu cineva) = a fi prieten cu cineva; a fi în relații de dragoste cu cineva. A se avea rău (cu cineva) = a fi certat cu cineva; a se dușmăni. ♦ A fi îmbrăcat cu… Avea un palton de blană. 6. A fi de o anumită dimensiune, greutate, vârstă etc. Bara are 2 m. ◊ Expr. A nu (mai) avea margini = a întrece orice măsură. 7. A fi cuprins de o senzație sau de un sentiment. A avea foame. ◊ Expr. Ce ai ? = ce (necaz sau durere) ți s-a întâmplat ? N-are nimic ! = a) nu i s-a întâmplat niciun rău; b) n-are nicio importanță. A avea ceva (cu cineva) = a purta necaz cuiva, a nu putea suferi pe cineva. ♦ A suferi (de o boală). Are pojar, II. 1. (Urmat de un verb la infinitiv, conjunctiv sau supin) a) A trebui să… Are de făcut cumpărături; b) (În formă negativă) A fi destul să… N-are decât să spună și se va face; c) (În formă negativă) A nu putea să… N-are ce zice; d) (Rar) A fi în drept. ◊ Expr. (Eliptic) N-ai (sau n-are etc.) decât ! = fă cum vrei (sau facă cum vrea etc.)! treaba ta (sau a lui etc.)! 2. (Urmat de un verb la infinitiv sau conjunctiv) A ști (cum.., când.., unde.., cine.., ce..), a găsi. Are ce să facă. ♦ Unipers. A fi, a se găsi cineva (să facă ceva). N-are cine să-l mângâie. III. (Cu valoare de verb auxiliar) 1. (Servește la formarea perfectului compus) A venit. 2. (Servește la formarea modului optativ-condițional) Ar veni. 3. (Servește, urmat de un verb la conjunctiv, la formarea unui viitor popular familiar). Au să vină. [Prez. ind. am, ai, are, avem, aveți, au, (III 1) am, ai, a, am, ați, au, (III 2) aș, ai, ar, am, ați, ar, prez. conj. pers. 2 sg. ai și (reg.) aibi, pers. 3 aibă] – Lat. habere.
Maia said...
1viitor-viitorI-este greseala, eu voi avea
09/28/15 5:59 PM | Comment Link
Florian said...
2Mulțumesc. Am corectat.
10/5/15 6:35 AM | Comment Link
Daniel said...
3Imperativ – Negativ : TU NU AI si nu TU NU AVEA :)
02/25/16 11:29 PM | Comment Link